Păunul – pasărea zeilor
Adus, se pare, pentru prima data în Europa de armatele lui Alexandru cel Mare, păunul albastru {Pavo cristatus) este o superbă pasăre originară din India, Pakistan şi Sri Lanka, unde mai trăieşte şi astăzi în stare sălbatică. Dacă femela este o pasăre cenuşie, fară nimic spectaculos, masculul in schimb, prin frumuseţa sa, stârneşte pretutindeni admiraţie. El este fala parcurilor şi a grădinilor zoologice de pe intreg globul. Pasăre cunoscută din vechime, pomenită chiar in Biblie, păunul a devenit, de-a lungul timpului, simbol solar al nemuririi, dar şi al învierii, al vigilenţei şi al contemplării. Adaptată de mistica creştină, imaginea păunului apare in superbe mozaicuri bizantine şi în picturile Renaşterii italiene, dar ea figura cu mult timp înainte pe miniaturile indiene şi persane.
۰۪۪۫۫●۪۫۰ Păunul este primul între păsările mari, prin ţinuta sa, inteligenţa şi măretie.
۰۪۪۫۫●۪۫۰ Îşi admiră singur frumuseţea şi, când cineva il laudă, îşi eralează imediat penele aurite şi le prezintă ca pe un superb strat de flori; dacă este insultat, le strânge, arătând astfel că detestă răutăţile.
۰۪۪۫۫●۪۫۰ Când se trezeşte noaptea şi nu se poate vedea, din cauza intunericului, lansează strigăte oribile, crezănd că şi-a pierdut strălucirea. Păunul crede că frumuseţea sa nu este egală de nicio pasăre şi ştie în ce sţa această frumuseţe… .
۰۪۪۫۫●۪۫۰ Prin strigătul său sperie şerpii şi vânează toate animalele veninoase.Atunci cănd păunii sesizează că undeva se prepară o otravă se duc în acel loc, strigă, bat din aripi şi răstoarnă vasul care o conţine.
Conrad von Gesner – „Historia animalium”, volumul 3, Zurich, 1555
Lasă un răspuns